N-avem treabă cu turneele finale ale mondialelor de pe vremea când fiul Gică Hagi nu era născut. Că suntem trecuți la ”au mai participat” în competițiile oficiale, o cam știm. Dar nimeni, până în această seară, n-a îndrăznit precum acești ipocriți georgieni, să ne ia aura de campioană mondială a amicalelor! La Ploiești 30 de minute n-am mișcat nici noi, nici băieții de pe la Saburtalo, Dinamo Batumi și Anorthosis Famagusta. Au urmat 15 minute de foc cu o bară zguduită la un șut a lui Ianis dar și cu o lovitură ilegală a lui Florin Tănase penalizată cu eliminare. În zece oameni România n-a contat după pauză. Efectiv n-am prea văzut mingea. Pe ex-argintul mondial Willy Sagnol l-au apucat schimbările. O nouă apariție, Mikautadze a marcat după un călcâi genial a altui intrat, Kiteishvili (0-1). Era cât pe ce să încasăm și golul doi însă după o uriașă ocazie a lor a venit o contră a noastră și Ivan a scos un penalty transformat ca la rugby de Marin, doi metri peste buturi. Cum și ei au rămas în zece, la faza de penalty, era clar că ne urcăm pe ei. Așa ne-am urcat că la o contră Aburjania a făcut 0-2. În fine. Am găsit drumul spre gol prin Ivan cu un șut sec:1-2. Apoi, naiba știe cum, Budi a dat peste poartă, Cleo, direct în tribună iar Stanciu peste tribună. Iar ăștia doi de la Craiova, Ivan și Cicâldău n-au mai dat o pasă alor noștri, numai la adversari.
Ce m-a enervat? Că Georgia n-a venit cu titularii. Bate-mă Gerogia, că oricum ne bat toți (alde Lituania sau Armenia), dar bate-mă cu titularii, nu cu rezervele!
Nicio problemă. s-a terminat 1-2 cu Georgia. Stați pe fază că ne revenim la Middlesbrough, cu modesta echipă a Angliei. Englejii lu pește nu ne-au mai bătut din 70 și atunci un un ”potyo-gol”.
