Mi-e dor de tine prietene și tot nu înțeleg, ”De ce Pali, de ce?”

27 ianuarie 2018. Halep joacă finala la Melbourne, apoi am de jucat un meci demonstrativ… dar mai am de mers undeva, din cauza unei nenorociri, survenite în blestemata clipă din zorii zilei de 27 ianuarie 2012. La mormântul prietenului meu, Pavel Vancea.

Mi-ai fost ca un frate. Ai fost, dintre toți sportivii, cel mai apropiat de mine. Erai pozitiv, mereu cu zâmbetul pe buze.  M-ai făcut să comentez toate competițiile tale, apoi m-ai trimis să citesc lumii biletul de adio. Da, scrisoarea ta e la mine, cu excepția ultimelor două pagini în care vorbea-i familiei. Felix e mare iar Agnes e superbă.

Unde mergeam cu tine, prin toate periplurile noastre, cu toții ne mândream: ”El e primul CAMPION MONDIAL de karate din istoria românilor”.

Am ajuns să îți evit copiii. Să îi văd din umbră cum te plâng… Pentru că acum sunt mari și pricep tot. Mi-e teamă că mă vor întreba de ce și n-am să știu ce să le spun.

Mai fug câte o dată la mormântul tău. E tot acolo… Ai avut lumea la picioare, chiar și Oradea se pierdea în câmpie când ieșeai pe terasa casei tale.. Ai fost cel mai bun, cu o familie superbă…

Da prietene, te iubesc și mi-e dor de tine. Iar când o să ajung și eu unde ești tu, primul lucru pe care am să-l fac va fi să încerc să te bat. Poate, și mai mult ca sigur, nu voi reuși, dar apoi am să te strâng în brațe și am să te întreb: ”De ce Pali, de ce?” că eu tot nu știu iar Felix nici atât…

Related posts