Bravo Dinamo, bravo copii, Hai România!

Veșnica bășcălie din sport am sesizat-o pe ”rețele” unde, cică, se socializează și unde o echipă de puștani era luată la preț de matineu. Dinamo, căci despre acest club e vorba, și-a tras echipă de baschet în Liga Națională. Formată numai din români, și aceștia niște puștani, la vârsta junioratului. Cu frații Cristian și Ștefan Mâinea, cu Amedeo Casale, Cezar Stănescu, Ionuț Zaharie etc. Câte echipe din România își permit acest lux? Dar oare este un lux să investești în proprii copii? Salut, cu proverbiala pălărie ridicată la figurat, gestul acestui club de a juca doar cu românași. Cu niște elevi care se pregătesc la vară de Bac sau sunt bobocei pe la diverse facultăți.

Nu mai departe de acum un an mă uitam la un meci de fotbal din campionatul Italiei: Inter – Udinese. Partida a început fără nicun italian pe teren, din 22 de jucători! Și câte nu sunt din astea. Inclusiv la noi. Am comentat meci de baschet fără niciun român pe teren, doar cu cei trei arbitri. Te miri că-ți dau alții cu terenu-n cap la EuroBasket?

Trăim într-o epocă în care nimic din ce-i românesc nu e bun. Nici produse, nici oameni. Nici măcar Simona. Nici să ne mai conducem singuri nu putem. Avem nevoie de indicații de la Bruxelles ce putere maximă trebuie să aibă aspiratorul, ce roșii crescute cu vată minerală trebuie să mâncăm, ce impozite trebuie să plătim, ce mașină să conducem și să plătim de 3 ori mai scump un litru de combustibil. Asta într-o Europă atât de Unită, fără zona Imperiului Țarist, fără cel Otoman sau cel Britanic.

În țara mea țin cu românașii mei. Haideți copii, nu-i nimic dacă pierdeți important e să știți că ați dat 100%, acolo, pe teren, să vă puteți privi în oglindă. Capul sus, undeva, departe, aveți un suporter. Pe mine.

Related posts